Norma privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, 2006

• polita de asigurare RCA emisa de asiguratorul RCA, precum si vigneta, pentru autovehiculele inmatriculate sau inregistrate in Romania;
• pana la data ratificarii Acordului multilateral, documentul Carte Verde;
• documentele internationale de asigurare de raspundere civila a autovehiculelor, eliberate de asiguratorii RCA din strainatate, cu valabilitate pe teritoriul Romaniei si numai pentru perioada mentionata in acestea, sau documentul de asigurare RCA emis de asiguratorii RCA din Romania, pentru autovehiculele inmatriculate intr-un stat tert.
  (2) De la data ratificarii Acordului multilateral, pentru autovehiculele care stationeaza in mod obisnuit intr-un stat membru, placutele de inmatriculare atesta ca biroul national din statul membru este garant al platii despagubirii catre persoana prejudiciata intr-un accident de autovehicul. Pana la data ratificarii Acordului multilateral, dovada existentei asigurarii de raspundere civila pentru autovehiculele care stationeaza in mod obisnuit intr-un stat membru o constituie documentul Carte Verde, in vigoare la data intrarii pe teritoriul Romaniei.
  (3) La trecerea frontierei de stat a Romaniei, proprietarii sau utilizatorii autovehiculelor inmatriculate ori inregistrate in Romania au obligatia sa prezinte documentul Carte Verde.
  
  Art. 6
  (1) Documentul de asigurare obligatorie RCA eliberat de un asigurator RCA, in schimbul unei prime platite de proprietarul sau utilizatorul unui autovehicul, garanteaza, pentru perioada de valabilitate inscrisa, despagubirea prejudiciilor provocate prin accidente de autovehicule produse in limitele teritoriale de acoperire, in conformitate cu prevederile prezentelor norme sau cu dispozitiile legislatiei privind asigurarea obligatorie RCA, in vigoare la data accidentului, a statului in care acesta s-a produs.
  (2) In limitele teritoriale de acoperire ale asigurarii obligatorii RCA se garanteaza, pe baza aceleiasi prime, acoperirea prejudiciilor in conformitate cu legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de autovehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in legislatia respectiva si cel prevazut in contractul de asigurare.
  (3) In cazul prejudiciului produs unui cetatean al unui stat membru, prin utilizarea unui autovehicul aflat in evidenta autoritatii de inmatriculare sau de inregistrare din Romania, in timpul deplasarii sale intre doua state membre in care este valabil tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, daca nu exista birou national responsabil pentru teritoriul traversat si pe care s-a produs prejudiciul, se vor aplica prevederile prezentelor norme sau ale legislatiei statului in care isi are sediul asiguratorul emitent al politei de asigurare RCA.
  
  Art. 7
  Asigurarea obligatorie RCA se incheie pe perioada determinata:
  a) anual ori semestrial pentru autovehiculele inmatriculate sau inregistrate, dupa caz;
  b) pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru autovehiculele care se inmatriculeaza sau se inregistreaza provizoriu, dupa caz;
  c) pe perioada inmatricularii temporare, dar nu mai mult de 12 luni.
  
  Art. 8
  (1) Polita de asigurare RCA contine cel putin informatii despre partile implicate in contract si despre autovehicul, perioada de valabilitate a asigurarii, limitele de despagubire si prima de asigurare.
  (2) Cartea Verde cuprinde in mod obligatoriu informatii cu privire la numarul de inmatriculare al autovehiculului si la perioada de valabilitate a asigurarii RCA, precum si statele in care are valabilitate acest document.
  (3) In situatia in care anumite informatii cu privire la autovehicul nu sunt disponibile la data incheierii contractului, asiguratul este obligat sa le transmita asiguratorului in termen de 5 zile de la incheierea contractului de asigurare. In acest caz, asiguratorul va elibera Cartea Verde numai dupa primirea acestor informatii de la detinatorul politei de asigurare RCA.
  
  Art. 9
  (1) Asiguratorii au obligatia de a stabili tarifele de prima pentru fiecare categorie de autovehicule, calculate pe baze actuariale pentru limitele de despagubire stabilite in baza prevederilor art. 12, astfel incat sa garanteze permanent indeplinirea obligatiilor ce decurg din incheierea contractelor de asigurare RCA, constituirea rezervelor tehnice prevazute in legislatia in vigoare si plata contributiilor catre fondurile stabilite in conformitate cu legislatia in vigoare, precum si acoperirea cheltuielilor de achizitie si de administrare.
  (2) Limitele de despagubire si tarifele de prima se stabilesc anual, luandu-se in considerare limitele anuale de raspundere instituite prin prezentele norme, si se prezinta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor cel tarziu cu 30 de zile inainte de inceperea perioadei in care acestea pot fi practicate, impreuna cu elementele si modul de calcul al primelor de asigurare, inclusiv datele statistice pe care s-a bazat acest calcul, precum si o declaratie a actuarului responsabil pentru calculul primei de asigurare cu privire la corectitudinea acestuia.
  
  Art. 10
  (1) Tarifele de prima notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor se publica pe site-ul fiecarui asigurator si se afiseaza atat la sediul social, cat si la unitatile teritoriale ale asiguratorului.
  (2) Asiguratorii nu pot practica tarife de prima anuale diferite fata de cele notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si publicate.
  
  Art. 11
  (1) Prima de asigurare se calculeaza pentru un intreg an de subscriere, potrivit tarifelor de prima anuale practicate de asigurator, aferente perioadei de valabilitate a politei de asigurare RCA.
  (2) Prima anuala de asigurare se calculeaza prin insumarea primelor lunare aferente fiecarei luni de valabilitate a politei de asigurare RCA, prima lunara fiind calculata ca raport de 1/12 din tariful anual de prima practicat. Perioada mai mare sau egala cu 15 zile calendaristice se considera luna intreaga.
  
  Art. 12
  (1) Suma asigurata reprezinta limita de despagubire ce poate fi acordata de asigurator pentru prejudiciile provocate in unul si acelasi accident, atat pentru pagube materiale directe sau indirecte, cat si pentru vatamari corporale sau decese, inclusiv prejudicii fara caracter patrimonial.
  (2) Pentru pagubele materiale produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste pentru anul 2007 la un nivel de cel putin 100.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru anul 2008 limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 150.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
  (3) Pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste pentru anul 2007 la un nivel de cel putin 500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru anul 2008 limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 750.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
  (4) Limitele de despagubire prevazute la alin. (2) si (3) se majoreaza anual.
  
  Art. 13
  In cazul in care in unul si acelasi eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane si valoarea totala a prejudiciilor depaseste limitele de despagubire specificate in polita RCA, despagubirea va fi stabilita in functie de cotaparte din valoarea prejudiciului, ce revine fiecarei persoane indreptatite la despagubire pentru prejudiciile suferite in acelasi accident.
  Riscurile acoperite si excluse prin contractul de asigurare RCA
  
  Art. 14
  (1) Asiguratorul are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului provocat de asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. Fara a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri, in forma baneasca, pentru:
  a) vatamari corporale sau deces;
  b) pagube materiale;
  c) pagube ca urmare a lipsei de folosinta a autovehiculului avariat, in cazul in care autovehiculul reprezinta mijlocul cu care persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate, pentru care detine licenta si autorizarea in acest sens;
  d) cheltuieli legate de reprezentarea juridica, in cazul cererilor de despagubire prevazute la lit. a)-c), in legatura cu daunele potrivit lit. b) sau c), distinct de despagubirile acordate potrivit lit. a)-c), dar numai in situatia incetarii fara efect a perioadei mentionate la art. 37 alin. (2) sau a respingerii ori reducerii nejustificate a despagubirii de catre asigurator.
  (2) Indiferent de locul in care a fost produs accidentul de autovehicul, pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in orice alte locuri, atat in timpul deplasarii, cat si in timpul stationarii autovehiculului asigurat, asiguratorul acorda despagubiri pana la limita raspunderii prevazute in polita de asigurare, pentru:
  1. prejudiciul produs de dispozitivele sau instalatiile cu care a fost echipat autovehiculul, precum si pentru prejudiciul cauzat de remorca, semiremorca ori atas, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicul;
  2. daca prejudiciul a fost produs din culpa conducatorului autovehiculului, inclusiv in cazurile in care la data accidentului conducatorul autovehiculului:
• a condus autovehiculul fara consimtamantul explicit sau implicit al asiguratului;
• nu este titularul unui permis care sa ii dea dreptul sa conduca autovehiculul respectiv;
• nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta autovehiculului respectiv;
  3. daca prejudiciul a fost produs prin fapta lucrului, cand prejudiciul isi are cauza in insusirile, actiunea sau inactiunea autovehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori caderea accidentala a substantelor, a materialelor sau a obiectelor transportate;
  4. in cazul in care persoanele care solicita despagubiri pentru vatamari corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducatorului auto sau oricarei alte persoane a carei raspundere civila este angajata intr-un accident de autovehicul.
  
  Art. 15
  Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru:
  1. cazurile in care proprietarul, utilizatorul sau conducatorul autovehiculului vinovat nu are raspundere civila, daca accidentul a fost produs:
  a) de un caz de forta majora;
  b) din culpa exclusiva a persoanei prejudiciate;
  c) din culpa exclusiva a unei terte persoane;
  2. prejudiciile suferite de conducatorul autovehiculului raspunzator de producerea accidentului;
  3. prejudiciile produse bunurilor apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice, daca au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA, detinut de aceeasi persoana fizica sau juridica, si este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o alta persoana pentru care raspunde persoana fizica sau persoana juridica;
  4. prejudiciile cauzate in situatiile in care nu se face dovada valabilitatii la data accidentului a asigurarii obligatorii RCA sau asiguratorul RCA nu are raspundere;
  5. partea din prejudiciu care depaseste limitele de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA, produs in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea prejudiciului;
  6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, precum si cheltuielile de executare a hotararilor penale privind plata despagubirilor;
  7. cheltuielile facute in procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau de conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, chiar daca in cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civila;
  8. sumele pe care conducatorul autovehiculului raspunzator de producerea prejudiciului este obligat sa le plateasca proprietarului sau utilizatorului care i-a incredintat autovehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;
  9. prejudiciile produse bunurilor transportate, daca intre proprietarul sau utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul ori conducatorul auto raspunzator si persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului;
  10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate in autovehiculul cu care s-a produs accidentul, daca asiguratorul poate dovedi ca autovehiculul respectiv era furat;
  11. prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalatiile montate pe autovehicule, atunci cand acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalatii de lucru;
  12. prejudiciile produse prin accidente survenite in timpul operatiunilor de incarcare si de descarcare, acestea constituind riscuri ale activitatii profesionale;
  13. prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului;
  14. prejudiciile cauzate prin utilizarea unui autovehicul in timpul unui atac terorist sau razboi, daca evenimentul are directa legatura cu respectivul atac sau razboi;
  15. pretentiile ca urmare a diminuarii valorii bunurilor dupa reparatie.
  
  Art. 16
  (1) In situatia in care persoana prejudiciata a contribuit din culpa la producerea accidentului sau la marirea prejudiciului, cel chemat sa raspunda va fi tinut raspunzator numai pentru partea din prejudiciu care ii este imputabila - culpa comuna. In astfel de situatii intinderea raspunderii fiecarei persoane va fi cea constatata prin orice mijloc de proba.
  (2) In situatia in care nu se poate stabili intinderea raspunderii fiecarei persoane, aceasta se va stabili in cote egale, in raport cu numarul partilor implicate in accident, fiecare parte avand dreptul la despagubire in proportia in care nu s-a facut raspunzatoare de producerea accidentului.
  
  
  Titlul III - Autorizarea asiguratorilor si conditii privind practicarea asigurarii obligatorii RCA
  
  Art. 17
  (1) Asiguratorii pot practica asigurarea obligatorie RCA daca sunt autorizati pentru desfasurarea activitatii de asigurare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii speciale:
  a) sunt autorizati pentru subscrierea riscurilor de raspundere civila a autovehiculelor, prevazute la clasa 10 lit. B din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
  b) dispun de un reprezentant de despagubiri in fiecare stat situat in limitele teritoriale de acoperire a asigurarii RCA, definite la art. 11 pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral;
  c) dispun de o retea teritoriala formata din cel putin o unitate, sucursala ori agentie, inregistrata la oficiul registrului comertului, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov, atat pentru activitatea de contractare a asigurarii, cat si pentru cea de constatare si lichidare a daunelor;
  d) pentru fiecare unitate si subunitate dispun de personal specializat pentru activitatea de constatare si de lichidare a daunelor si efectueaza plati de despagubire la cel putin una dintre unitatile teritoriale din fiecare judet si din municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;
  e) dispun, atat pentru sediul central, cat si pentru subunitati, de o dotare cu tehnica de calcul si software adecvate si de personal care sa permita contractarea asigurarii RCA, tinerea unor evidente detaliate privind incheierea, derularea si incetarea asigurarii RCA si transmiterea in sistem electronic a acestor informatii catre baza de date CEDAM.
  f) nu se afla intr-o situatie de redresare financiara sau de faliment prevazuta de legislatia speciala din domeniul asigurarilor;
  g) nu li s-au limitat ori interzis operatiunile si nici nu li s-a retras autorizatia conform art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
  h) detin un program de reasigurare care garanteaza o retinere proprie prudentiala, potrivit statutului Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania;
  i) sunt membri ai BAAR, precum si ai asociatiei Fondul de protectie a victimelor strazii.
  (2) Conditiile pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA, prevazute la alin. (1), trebuie indeplinite pe toata perioada de valabilitate a autorizarii de catre asiguratorii autorizati pentru practicarea acestei asigurari.
  
  Art. 18
  (1) In vederea autorizarii pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA, asiguratorii solicitanti trebuie sa depuna o cerere la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, impreuna cu o documentatie care cuprinde urmatoarele:
  a) documentatia din care sa rezulte indeplinirea conditiilor prevazute la art. 17 alin. (1) lit. a), f) si g);
  b) lista reprezentantelor de despagubiri, prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b);
  c) lista unitatilor teritoriale ale asiguratorului si/sau a sediilor apartinand persoanelor juridice, cu care asiguratorul are incheiate contracte de mandat pentru desfasurarea activitatii prevazute la art. 17 alin. (1) lit. c) si d), insotite de actele doveditoare, eliberate de oficiul registrului comertului, care atesta existenta acestor unitati teritoriale, pentru asiguratorii care solicita autorizarea pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA;
  d) pentru fiecare unitate teritoriala se prezinta, sub semnatura conducatorului societatii, lista personalului specializat in activitatea de constatare si lichidare a daunelor, structura de lucru necesara efectuarii platilor de despagubiri, precum si alte informatii utile, centralizate, conform modelului prezentat in anexa nr. 2;
  e) declaratia conducatorului societatii, precum si a conducatorului compartimentului de specialitate, cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 17 alin. (1) lit. e); in cazurile in care activitatea de contractare a asigurarii obligatorii RCA se desfasoara si prin intermediari autorizati, potrivit prevederilor art. 24, documentatia va cuprinde in completare si copiile declaratiilor intermediarilor privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 17 alin. (1) lit. e), pentru zonele in care asiguratorul nu detine unitati proprii;
  f) nota de fundamentare, care sa cuprinda in mod obligatoriu tarifele de prima pentru primii 2 ani si metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de prima, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2), precum si o estimare a indicatorilor specifici, pentru o perioada de 5 ani.
  (2) Asiguratorii care au fost autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sa practice asigurarea obligatorie RCA inainte de intrarea in vigoare a prezentelor norme au obligatia de a depune documentatia, din care sa rezulte indeplinirea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. b), e), h) si i), in vederea mentinerii autorizatiei de practicare a asigurarii obligatorii RCA. Asiguratorii RCA care indeplinesc aceleasi conditii prezentate in documentatia pentru care au obtinut autorizarea de practicare a asigurarii obligatorii RCA, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) si d), vor preciza aceste aspecte printr-o declaratie semnata de conducatorul societatii si de persoanele semnificative ale departamentelor de specialitate.
  (3) Asiguratorul cu sediul social intr-un stat membru se considera autorizat pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA pe teritoriul Romaniei de la data la care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor ii transmite notificarea primita de la autoritatea competenta a statului membru in care se afla sediul social.
  
  Art. 19
  (1) Cererile de autorizare pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA, insotite de documentatia aferenta, se solutioneaza in termen de 30 de zile de la inregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
  (2) Daca in urma analizarii documentatiei depuse rezulta ca aceasta nu respecta cerintele instituite prin dispozitiile art. 18, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor poate dispune amanarea deciziei de acordare a autorizatiei pana la clarificarea tuturor aspectelor relevante.
  (3) Autorizatia poate fi retrasa sau suspendata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in conditiile legii.
  (4) Cererile de mentinere a autorizatiei, insotite de documentatia prevazuta la art. 18 alin. (2), se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Prin decizie a presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, emisa in baza hotararii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, se certifica autorizatia anterioara pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA.
  
  Art. 20
  (1) Asiguratorii tiparesc polita de asigurare RCA si vigneta pe acelasi suport cu Cartea Verde.
  (2) Macheta suportului care cuprinde forma, continutul si seria politei de asigurare RCA, vigneta si Cartea Verde este prevazuta in anexa nr. 3. Fiecare asigurator va avea alocata o serie unica, ce va fi mentionata pe politele de asigurare RCA si pe vigneta.
  
  Art. 21
  (1) Asiguratorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in termen de 30 de zile de la data autorizarii, potrivit prevederilor art. 19 alin. (3) sau (4), ori a notificarii precizate la art. 18 alin. (3), urmatoarele documente:
  a) dovada raporturilor juridice de reasigurare;
  b) copie a mandatului BAAR pentru eliberarea de Carti Verzi, in calitate de membru al biroului national;
  c) copie a documentului care atesta afilierea la asociatia Fondul de protectie a victimelor strazii.
  (2) Asiguratorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor copia actului aditional care modifica si/sau completeaza contractul de reasigurare transmis potrivit alin. (1) lit. a).
  (3) Asiguratorii RCA care sunt notificati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pentru desfasurarea activitatii de asigurare de raspundere civila a autovehiculelor pe teritoriul altor state membre, potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia de a-si desfasura activitatea cu respectarea prevederilor legale nationale ale tarilor respective.
  (4) Asiguratorii care au dreptul de a practica asigurarea obligatorie RCA pe teritoriul Romaniei, in baza dreptului de stabilire, si libertatea de a presta servicii isi desfasoara activitatea cu respectarea prevederilor prezentelor norme.
  
  Art. 22
  (1) In aplicarea prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere elaborarea si publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activitatii asiguratorilor care practica aceste asigurari, dezvoltarea si intretinerea bazei de date CEDAM, precum si pentru protejarea corespunzatoare a intereselor asiguratilor se preleva o cota procentuala de 1,38% din volumul primelor de asigurare brute incasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.
  (2) Sumele determinate prin aplicarea contributiei procentuale de 1,38% asupra volumului lunar al primelor de asigurare brute incasate se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare in contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor la Trezoreria Municipiului Bucuresti.
  (3) Contributia procentuala mentionata la alin. (1) si (2) poate fi modificata pentru fiecare exercitiu financiar viitor, in functie de realizarea obiectivelor prevazute mai sus.
  
  Art. 23
  (1) Asiguratorii au obligatia de a intocmi evidente lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit structurii tarifelor de prime prezentate Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
  (2) Asiguratorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, pana la data de 30 a lunii urmatoare, raportarile elaborate in baza evidentelor mentionate la alin. (1), potrivit modelelor prezentate in anexele nr. 4, 5a), 5b) si 6).
  
  Art. 24
  (1) Pentru activitatea de constatare si lichidare a daunelor, asiguratorii RCA au obligatia de a dispune de personal specializat, imputernicit pentru a actiona in numele asiguratorului cu care are incheiat contractul individual de munca ori de mandat.
  (2) Persoana juridica, autorizata potrivit legii pentru desfasurarea activitatii de constatare si lichidare a daunelor, poate actiona in numele mai multor asiguratori RCA, in baza unor contracte incheiate cu acestia.
  
  Art. 25
  (1) Asiguratorii emitenti de polite de asigurare RCA pentru autovehiculele inmatriculate sau inregistrate in Romania au obligatia de a transmite catre baza de date CEDAM informatii complete privind politele de asigurare RCA incheiate direct sau prin intermediari.
  (2) Asiguratorii RCA sunt obligati sa transmita catre baza de date CEDAM prin sistem informatic, utilizand un mediu de comunicare electronica, toate informatiile privind incheierea asigurarii obligatorii RCA si data de incetare a valabilitatii sau de reziliere a documentelor de asigurare, precum si informatii cu privire la producerea unor evenimente pe parcursul derularii contractului de asigurare.
  Perioada de valabilitate a asigurarii de raspundere civila a autovehiculelor
  
  Art. 26
  (1) Raspunderea asiguratorului RCA incepe:
  a) din momentul platii primei de asigurare si al eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii, inscrisa in document, pentru asiguratul care isi indeplineste obligatiile de plata cel mai tarziu in ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;
  b) dupa 48 de ore de la expirarea zilei in care s-a platit prima de asigurare si s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabila la momentul platii;
  c) din momentul platii primei de asigurare si al eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a inmatricularii/inregistrarii autovehiculului, pentru autovehiculele comercializate, care urmeaza a fi inmatriculate/reinmatriculate ori inregistrate/reinregistrate.
  (2) Pentru protejarea persoanelor prejudiciate prin accidente de autovehicule, in cazul instrainarii unui autovehicul in baza unor acte civile sub semnatura privata, pentru care exista o asigurare obligatorie RCA valabila, aceasta asigurare ramane in vigoare pana la data radierii din circulatie a autovehiculului.
  
  Art. 27
  (1) Raspunderea asiguratorului inceteaza la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate inscrise in polita de asigurare RCA sau, anterior acestei date, in momentul radierii din evidenta circulatiei a autovehiculului.
  (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru autovehiculele care se radiaza din circulatie in perioada de asigurare ca urmare a incetarii contractelor de leasing, asigurarile obligatorii RCA raman in vigoare pana la expirarea perioadei de valabilitate inscrise in documentele de asigurare, fara modificarea primei de asigurare, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
• noii proprietari sunt utilizatorii prevazuti in documentele de asigurare; si
• asiguratorul a incasat integral prima de asigurare aferenta perioadei de valabilitate.
  
  Art. 28
  (1) Pentru autovehiculele care se radiaza din circulatie in perioada de asigurare, prima de asigurare aferenta perioadei cuprinse intre data inceperii si data incetarii raspunderii asiguratorului RCA se calculeaza prin insumarea primelor lunare stabilite in tariful de prime al asiguratorului RCA, corespunzator numarului de luni calendaristice intregi cuprinse in perioada de valabilitate a asigurarii, la care se adauga prima aferenta lunii calendaristice in care inceteaza raspunderea asiguratorului RCA, daca aceasta nu a fost deja luata in calcul ca luna intreaga.
  (2) Diferenta dintre prima de asigurare platita si cea calculata conform alin. (1) se restituie asiguratului, la cererea scrisa a acestuia, insotita de documentele doveditoare, numai in cazurile in care nu s-au platit sau nu se datoreaza despagubiri pentru evenimente produse in perioada de valabilitate a asigurarii.
  
  Art. 29
  (1) Daca asigurarea de raspundere civila inceteaza inainte de expirarea perioadei pentru care au fost platite primele, asiguratorul RCA are dreptul la prima pana la sfarsitul acelei luni calendaristice in care a expirat asigurarea de raspundere civila. Asiguratorul RCA va fi obligat sa returneze diferenta de prima corespunzatoare numarului de luni ramase pana la expirarea asigurarii.
  (2) Daca inainte de expirarea asigurarii RCA s-a produs un eveniment, dreptul asiguratorului RCA la prima este dat de alin. (1). Asiguratorul RCA va fi obligat sa returneze restul de prima numai daca pentru autovehiculul asigurat pentru riscurile de raspundere civila nu s-a platit ori nu se datoreaza despagubire in perioada de valabilitate a politei RCA pentru care s-a platit prima de asigurare.
  (3) In cazul in care asiguratul nu respecta obligatia de a instiinta asiguratorul RCA cu privire la modificarea informatiilor cuprinse in polita de asigurare, referitoare la autovehicul si la proprietarul sau utilizatorul acestuia, asiguratorul RCA nu va fi obligat sa returneze diferenta de prima platita.
  Reprezentantele de despagubiri
  
  Art. 30
  (1) Asiguratorul RCA este obligat sa numeasca reprezentante de despagubiri in fiecare stat membru, cu exceptia statului membru in care a obtinut autorizatia pentru practicarea asigurarii de raspundere civila a autovehiculelor. Reprezentanta de despagubiri are sediul in statul unde a fost numita, in cazul in care este persoana juridica, sau, in cazul in care este persoana fizica, aceasta este rezidenta ori se stabileste in statul membru in care este numita.
  (2) Numirea unei reprezentante de despagubiri nu reprezinta infiintarea unei filiale a asiguratorului RCA.
  
  Art. 31
  (1) Reprezentanta de despagubiri este imputernicita sa instrumenteze daunele in numele si in contul asiguratorului RCA si sa reprezinte asiguratorul RCA in cadrul conventiei de despagubire, realizata cu asiguratul si cu partea prejudiciata, potrivit prevederilor art. 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. In acest scop, reprezentanta de despagubiri intocmeste dosarul de dauna si ia toate masurile necesare pentru solutionarea cererilor de despagubire pretinse de partea prejudiciata, pentru prejudiciile cauzate in urma unui accident, consecinta a utilizarii autovehiculului:
  a) pentru care asigurarea de raspundere civila a fost emisa de catre un asigurator sau filiala acestuia in alt stat membru decat statul in care partea prejudiciata este rezidenta ori isi are sediul;
  b) care provine din alt stat membru decat statul in care partea prejudiciata este rezidenta sau isi are sediul; si
  c) daca prejudiciul s-a produs in alt stat membru decat cel in care partea prejudiciata este rezidenta sau isi are sediul.
  (2) Reprezentanta de despagubiri poate actiona pentru mai multi asiguratori RCA.
  
  Art. 32
  (1) Reprezentanta de despagubiri trebuie sa fie autorizata sa reprezinte asiguratorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispozitie in fata partii prejudiciate, sa i se atribuie competenta necesara pentru a raspunde pretentiilor de despagubire justificate ale partii prejudiciate si sa fie apta sa examineze cazul in limba oficiala a statului membru in care partea prejudiciata este rezidenta sau isi are sediul.
  (2) Numirea unei reprezentante de despagubiri nu exclude dreptul partii prejudiciate sau al asiguratorului RCA sau de a institui proceduri directe impotriva persoanei care a cauzat prejudiciul sau de la asiguratorul acestuia, dupa caz.
  
  Art. 33
  (1) Asiguratorul RCA este obligat sa informeze Fondul de protectie a victimelor strazii cu privire la numele si prenumele, data nasterii si adresa ori punctul de lucru ale reprezentantei de despagubiri, in cazul in care aceasta este reprezentata de o persoana fizica, sau cu privire la denumire si sediu, in cazul in care este reprezentata de o persoana juridica, precum si toate modificarile referitoare la reprezentanta, in termen de 7 zile de la numire sau de la producerea modificarilor respective.
  (2) Fondul de protectie a victimelor strazii va inainta imediat aceste informatii centrelor de informare nationale din statele membre.
  Obligatiile asiguratului
  
  Art. 34
  (1) Asiguratul este obligat, in cel mai scurt timp, sa instiinteze asiguratorul RCA cu privire la producerea evenimentului si sa precizeze imprejurarile cu privire la acest eveniment, iar pe parcursul investigatiilor referitoare la acesta sa procedeze in conformitate cu instructiunile primite de la asigurator.
  (2) Asiguratul este obligat, in cel mai scurt timp, sa instiinteze asiguratorul RCA in scris cu privire la faptul ca:
  a) partea prejudiciata a solicitat despagubirea de la acesta;
  b) procedurile penale sau administrative au fost indreptate impotriva lui in legatura cu evenimentul produs si sa informeze asiguratorul RCA imediat cu privire la demersul acestor proceduri, precum si la rezultatul acestora;
  c) partea prejudiciata si-a exercitat dreptul sa fie despagubita prin inaintarea unei cereri catre o instanta judecatoreasca sau catre o alta autoritate, in situatia in care asiguratul afla despre acest lucru.
  
  Art. 35 - Asiguratul este obligat, in cel mai scurt timp, sa ofere partii prejudiciate, la cererea acesteia, informatiile necesare pentru formularea cererii de despagubire, in special numele si prenumele si locul de rezidenta; numele, prenumele si locul de rezidenta sau denumirea, sediul proprietarului ori al utilizatorului autovehiculului; denumirea, sediul asiguratorului care a emis polita de asigurare RCA, seria si numarul politei de asigurare RCA si, daca este implicat un autovehicul care este supus inmatricularii sau inregistrarii, denumit in continuare autovehicul inmatriculat, sa furnizeze numarul de inmatriculare ori de inregistrare al autovehiculului care a produs prejudiciul, din statul care a eliberat acest numar.
  Despagubirea
  
  Art. 36
  Persoana prejudiciata are dreptul sa inainteze cererea de despagubire catre asiguratorul RCA, in cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, potrivit prezentelor norme, sau catre Fondul de protectie a victimelor strazii, in cazul producerii unui risc acoperit din acest fond, potrivit art. 251 din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
  
  Art. 37
  (1) Despagubirea se efectueaza de catre asiguratorul RCA in termen de 15 zile de la data la care acesta a definitivat investigatia necesara evaluarii sumei pe care este obligat sa o plateasca sau de la data la care a primit o hotarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca.
  (2) Asiguratorul RCA este obligat sa desfasoare investigatia privind producerea accidentului, in termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat, in conditiile in care respectivul accident nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice. In termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA este obligat fie:
  a) sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, in cazul in care se dovedeste indeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; sau
  b) sa notifice partii prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, in totalitate sau partial, pretentiile de despagubire.
  
  Art. 38
  Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenul prevazut la art. 37 sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,1% calculata pentru fiecare zi de intarziere.
  
  
  Partea a II-a - Norme tehnice privind avizarea, constatarea prejudiciilor si plata despagubirilor
  
  
  Titlul I - Avizarea si constatarea prejudiciilor
  
  Art. 39
  (1) Pentru acoperirea prejudiciilor suferite in urma producerii unor accidente de autovehicule, persoanele prejudiciate depun o cerere de despagubire la asiguratorul RCA cu care proprietarul sau utilizatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului, a incheiat asigurarea obligatorie RCA, la reprezentanta de despagubiri sau la Fondul de protectie a victimelor strazii.
  (2) Depunerea cererii de despagubire cu privire la producerea evenimentului asigurat prin polita de asigurare RCA reprezinta avizare de dauna si obliga asiguratorul RCA raspunzator sa deschida dosarul de dauna, sa efectueze constatarea pagubelor, sa comunice in scris partii prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru solutionarea cererii de despagubire si sa solutioneze cererea de despagubire in termenul legal.
  
  Art. 40
  (1) Incuviintarea cu privire la stabilirea despagubirii pe baza conventiei dintre asigurat, partea prejudiciata si asiguratorul RCA se da:
  a) de catre proprietarul sau utilizatorul autovehiculului raspunzator de producerea prejudiciului, pe baza constatarii amiabile de accident ori pe baza actelor eliberate de persoanele care au competente sa constate accidentele de autovehicule, pe baza instiintarii sau a procesului-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator;
  b) de catre persoana prejudiciata ori de catre un reprezentant, in cazul persoanelor juridice, pe baza procesului-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator;
  c) de catre orice persoana care a condus, cu consimtamantul asiguratului, autovehiculul prin intermediul caruia s-a creat prejudiciul; existenta consimtamantului se prezuma.
  (2) In situatiile prevazute la alin. (1), in cazul persoanelor fizice, incuviintarea poate fi data de sotia/sotul asiguratului si a/al persoanei prejudiciate, ori, in caz de imposibilitate a ambilor soti (spitalizare, deces, detentie, lipsa indelungata din localitate etc.), de oricare dintre urmatoarele persoane majore: copii, parinti, surori sau frati ai asiguratului, respectiv ai persoanei prejudiciate ori ai sotiei/sotului acestora.
  
  Art. 41
  (1) In cazul in care, pentru recuperarea pagubei materiale, persoana pagubita se adreseaza asiguratorului sau de bunuri, constatarea avariilor, solutiile tehnologice adoptate, evaluarea si stabilirea despagubirilor sunt opozabile asiguratorului RCA al persoanei vinovate.
  (2) In situatia respectarii prevederilor alin. (1), asiguratorul de bunuri al persoanei pagubite recupereaza despagubirea platita de la asiguratorul RCA al persoanei vinovate fara ca asiguratorul RCA sa fie indreptatit sa respinga o astfel de cerere.
  (3) Eventuala diferenta de despagubire, daca este justificata, ramane pe contul asigurarii facultative, neputand fi recuperata de la asigurat, persoana vinovata, daca despagubirea platita din asigurarea facultativa nu depaseste limita de despagubire ce poate fi acordata de asiguratorul RCA pentru prejudiciile cauzate in unul si acelasi accident de autovehicul, prevazuta in polita de asigurare RCA.
  
  Art. 42
  (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semneaza de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia.
  (2) Eventualele obiectii ale partilor cu privire la prejudiciile constatate vor fi mentionate in procesul-verbal sau intr-o anexa la acesta.
  (3) Eventualele modificari in cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnatura persoanelor precizate la alin. (1).
  (4) Daca prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va intocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initiala.
  
  Art. 43
  Dupa efectuarea constatarii, asiguratorul RCA este obligat sa elibereze persoanei prejudiciate o copie a procesului-verbal de constatare a pagubelor sau o nota de constatare, in care sa se indice si numarul dosarului deschis, piesele constatate ca avariate in unul si acelasi accident si solutiile tehnice adoptate: inlocuire sau reparatie, precum si lista documentelor necesare a fi depuse de catre pagubit pentru finalizarea dosarului de dauna si efectuarea platii.
  
  Art. 44
  Asiguratorii RCA pot acorda despagubiri si in cazul in care persoana pagubita a procedat la repararea autovehiculului avariat inainte ca asiguratorii sa efectueze constatarea prejudiciului, daca imprejurarile si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezulta din actele aflate la dosar. In asemenea situatii stabilirea marimii cuantumului pagubelor se face in baza datelor consemnate in actele incheiate de organele de politie, de unitatile de pompieri sau de celelalte autoritati publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitatile de specialitate, a declaratiilor scrise ale partilor implicate in accident si ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatari ale asiguratorului, rezultate in urma examinarii reparatiilor executate la autovehicul si, dupa caz, a inlocuirii eventualelor parti componente sau piese avariate, precum si cu investigatiile in legatura cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si in aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate in procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia.
  
  
  Titlul II - Stabilirea despagubirilor
  
  Art. 45
  Despagubirile se stabilesc in conformitate cu art. 49 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza conventiei dintre asigurat, persoana prejudiciata si asiguratorul RCA ori, in cazul in care nu s-a realizat intelegerea, prin hotarare judecatoreasca.
  
  Art. 46
  (1) Stabilirea despagubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asiguratorii RCA se poate face in cazurile in care, din constatarea amiabila de accident ori din actele eliberate de persoanele care au competente sa constate accidentele de autovehicule, din instiintarea sau din procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator rezulta raspunderea civila a proprietarului sau a conducatorului autovehiculului asigurat in producerea pagubei, iar persoana pagubita face dovada prejudiciului suferit.
  (2) In cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, daca autoritatile publice nu au competenta sa constate si/sau sa cerceteze accidentele de autovehicule ori nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la imprejurarile producerii accidentului de autovehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de proba.
  
  Art. 47
  Despagubirile nu pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asiguratorii RCA, in cazul in care:
  1. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru lipsa de folosinta a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectiva de despagubire, cu exceptia lipsei de folosinta a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate si pentru care detine licenta si autorizarea in acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuarii reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despagubire aferenta lipsei de folosinta se determina luandu-se in calcul tarifele pentru transporturi de marfuri sau de persoane, practicate de pagubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine pagubitului si se face cu inscrisuri doveditoare;
  2. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru: hartii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de arta, obiecte din platina, aur sau argint, marci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;
  3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana raspunzatoare de producerea prejudiciului, la cauzele si imprejurarile producerii accidentului, precum si la cuantumul prejudiciilor produse.
  
  Art. 48
  In situatia in care accidentul de autovehicul face obiectul unui proces penal, despagubirile pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asiguratorii RCA, in cazul in care:
  1. potrivit legii, actiunea penala a fost stinsa prin impacarea partilor;
  2. desi hotararea instantei penale a ramas definitiva si irevocabila, stabilirea despagubirilor civile ar urma sa se faca ulterior;
  3. desi actiunea penala nu poate fi stinsa prin impacarea partilor, sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
  a) s-a dat rechizitoriu de trimitere in judecata sau din actele incheiate de autoritatile publice, semnate fara obiectii de proprietarul, utilizatorul ori conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, rezulta cu certitudine atat raspunderea civila a acestora, prejudiciile cauzate, cat si vinovatia penala a conducatorului auto care urmeaza sa fie trimis in judecata dupa finalizarea cercetarilor aflate in curs;
  b) s-a dat acordul pentru stabilirea despagubirii pe baza conventiei dintre asigurat, persoana prejudiciata si asigurator;
  c) persoana prejudiciata isi ia un angajament scris prin care se obliga sa restituie de indata, partial sau total, despagubirea primita, in functie de hotararea instantei penale in ceea ce priveste fapta, faptuitorul si vinovatia.
  
  Art. 49
  La stabilirea despagubirii, in cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca baza de calcul pretentiile formulate de persoanele pagubite, tinandu-se cont de prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fara a se depasi diferenta dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului si valoarea ramasa si nici limitele de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA.
  
  Art. 50
  (1) In cazul in care cuantumul despagubirilor ca urmare a avarierii ori a distrugerii bunurilor apartinand mai multor persoane in unul si acelasi accident de autovehicul depaseste, la data producerii accidentului, limita de despagubire stabilita prin polita de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile facute in procesul civil, indiferent de numarul persoanelor pagubite si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubei, despagubirile se acorda, in limita acestei sume, fiecarei persoane pagubite, proportional cu raportul dintre limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA si totalul cuantumului despagubirilor.
  (2) In cazul in care cuantumul despagubirilor ca urmare a vatamarilor corporale sau a decesului mai multor persoane in unul si acelasi accident de autovehicul depaseste, la data producerii accidentului, limita de despagubire stabilita prin documentul de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile facute in procesul civil, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea prejudiciului, despagubirile se acorda in limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoana vatamata, fara insa a se depasi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoana accidentata, limita de despagubire pe persoana, stabilita prin polita de asigurare RCA.
  Stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului
  
  Art. 51
  La stabilirea despagubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asiguratori, in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au in vedere urmatoarele:
  1. in caz de vatamare corporala:
  a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;
  b) venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de persoana vatamata, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;
  c) salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare;
  d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;
  e) cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim brut pe economie;
  f) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania;
  2. in caz de deces:
  a) cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;
  b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de imbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face inmormantarea;
  c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate in perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului, prevazute la pct. 1, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
  d) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.
  Stabilirea despagubirilor in cazul avarierii sau al distrugerii autovehiculelor
  
  Art. 52
  (1) Despagubirile pentru autovehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, diferenta dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea ramasa si nici limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA.
  (2) Prin valoare ramasa se intelege valoarea acelor parti din autovehicul ramase neavariate, cuprinsa intre 0,1% si cel mult 25% din valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.
  (3) Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparatiilor partilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de inlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si inlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de autovehicul, stabilite la preturile practicate de unitatile de specialitate. Prin unitati de specialitate se intelege persoanele juridice legal autorizate, care au in obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule, parti componente, piese inlocuitoare si materiale pentru acestea, cu exceptia celor in regim de consignatie, si/sau executarea de lucrari de intretinere si reparatie la autovehicule.
  (4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia in considerare inlocuirea numai a partilor componente sau a pieselor care au fost avariate.
  (5) Prin parti componente sau piese care necesita inlocuirea se intelege numai cele a caror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibila din punct de vedere tehnic datorita gradului de avariere a acestora ori, cu toate ca repararea este posibila, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depasesc valoarea de nou a partii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.
  (6) Se considera ca a fost necesara revopsirea integrala a autovehiculului atunci cand partile avariate din cauza accidentului reprezinta minimum 50% din suprafata totala exterioara a autovehiculului respectiv.
  (7) Preturile partilor componente, ale pieselor inlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitatile de specialitate.
  (8) In cazurile in care pentru repararea autovehiculelor a fost necesara procurarea directa de catre detinator a unor parti componente, piese sau materiale, cu plata in valuta, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevazut in actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport si taxe vamale, exclusiv TVA aferenta, echivalat in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii platii facturii de catre pagubit. In aceste cazuri costul partilor componente, pieselor sau al materialelor nu va depasi preturile de vanzare practicate de unitatile de specialitate din Romania, daca acestea sunt comercializate si in Romania.
  (9) Costul reparatiilor efectuate la autovehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitatile de specialitate.
  (10) In cazul in care reparatiile autovehiculului se efectueaza in regie proprie sau se solicita plata despagubirii inainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluarii asiguratorului RCA si, daca este cazul, a documentelor justificative privind platile facute, prezentate ulterior efectuarii reparatiilor. In astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depasi, pentru parti componente, piese sau materiale, preturile de vanzare si tarifele pentru manopera practicate de unitatile de specialitate.
  (11) Daca pentru unele parti componente sau piese ale autovehiculului nu exista preturi practicate de unitatile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, in lipsa, prin asimilare cu preturile din cataloage ori cu cele practicate de unitatile de specialitate, pentru partile componente sau piesele unor autovehicule similare. In cazul in care preturile din cataloage sunt exprimate in valuta, se va calcula echivalentul in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii accidentului.
  
  Art. 53
  (1) Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabileste scazandu-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzatoare.
  (2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzatoare, prevazute de prezentele norme, se aplica inclusiv in cazul despagubirii stabilite prin hotarare judecatoreasca.
  
  Art. 54
  Prin valoarea de nou a autovehiculelor avariate se intelege:
  a) pretul de comercializare practicat de unitatile de specialitate din Romania la data producerii accidentului;
  b) pentru autovehiculele care nu se comercializeaza in Romania, pretul corespunzator din cataloagele de specialitate, echivalat in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii accidentului;
  c) pentru tipurile de autovehicule la care nu exista preturi stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabrica, valoarea stabilita prin asimilare cu pretul de vanzare, practicat la data producerii accidentului, al unor autovehicule care au aspect si caracteristici tehnice similare, din productia interna sau externa. In lipsa acestor preturi se pot avea in vedere preturile corespunzatoare din cataloagele de specialitate.
  
  Art. 55
  (1) Uzura autovehiculului avariat se stabileste in raport cu vechimea, utilizarea si starea de intretinere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente ori capitale, inclusiv de costul de inlocuire a partilor componente sau a pieselor executate inainte de accident, pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a autovehiculului. Valoarea acestora se stabileste in baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al inlocuirilor respective.
  (2) Criteriile pentru stabilirea uzurii in cazul pagubelor produse la autovehicule sunt cele prevazute in tabelele nr. 1 si 2 din anexa nr. 1.
  
  Art. 56
  Se acorda despagubiri si pentru:
  1. acoperirea cheltuielilor facute in vederea limitarii pagubelor, daca au fost necesare ca urmare a accidentului si sunt probate cu documente justificative;
  2. in cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forta proprie:
  a) acoperirea cheltuielilor de transport al autovehiculului, cu exceptia cazurilor de dauna totala, la unitatea de specialitate din Romania cea mai apropiata de locul accidentului, care poate face reparatia, sau la locul cel mai apropiat de adapostire a autovehiculului;
  b) cheltuielile de transport, pana la localitatea de domiciliu, al persoanelor care au efectuat voiajul in autovehiculul avariat, fara a se putea depasi tariful prevazut pentru transportul cu avionul - clasa economic;
  c) cheltuielile de transport al marfurilor aflate in autovehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractata de acesta, pana la destinatie;
  d) cheltuielile prevazute mai sus trebuie probate cu documente justificative.
  
  Art. 57
  In cazul persoanei pagubite, cu domiciliul/sediul in strainatate, detinatoare a autovehiculului inmatriculat in strainatate:
  1. daca reparatia s-a efectuat in strainatate, despagubirile urmand a se plati in valuta, costul reparatiei este cel prevazut in documentatia de reparatie, avandu-se in vedere avariile constatate de asigurator, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuarii reparatiei, daca producerea acestora se justifica prin dinamica accidentului;
  2. in cazul in care reparatia s-a facut in Romania si se solicita plata despagubirii in valuta, calcularea in valuta a costurilor reparatiei, stabilite in lei, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data la care pagubitul a efectuat plata facturii de reparatie;
  3. in cazul in care se solicita plata despagubirii inainte de efectuarea reparatiilor, costul pagubelor se stabileste pe baza evaluarii facute de asiguratorul RCA, avandu-se in vedere constatarile facute de autoritatile publice competente, cercetarile efectuate de asiguratorul RCA in legatura cu dinamica accidentului si intinderea prejudiciului, precum si, daca este cazul, documentele prezentate ulterior privind platile efectiv facute de cel pagubit. Calcularea in valuta a despagubirilor stabilite in lei se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data propunerii facute de catre asiguratorul RCA persoanei pagubite si acceptate de aceasta;
  4. in cazul in care se solicita plata in lei a despagubirii stabilite in valuta, se va calcula echivalentul in lei al acesteia, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data propunerii facute de catre asiguratorul RCA persoanei pagubite si acceptate de aceasta;
  5. calcularea in valuta a limitelor privind cuantumul despagubirilor stabilite potrivit art. 12 se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii accidentului.
  
  Art. 58
  In cazurile in care despagubirile urmeaza sa fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, suma de recuperat reprezinta:
  a) despagubirea stabilita in lei, in cazul in care plata acesteia s-a facut de catre asiguratorul RCA in lei;
  b) despagubirea stabilita si platita in valuta, echivalata in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii platii externe de catre asiguratorul RCA. Criterii pentru stabilirea uzurii in cazul pagubelor produse la autovehicule
  
  Art. 59
  (1) Pentru stabilirea valorii autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorica. Prin uzura valorica se intelege acea parte din valoarea autovehiculului ce se pierde prin vechime, intrebuintare sau stare de intretinere.
  (2) Uzura valorica se calculeaza prin aplicarea unui coeficient de uzura asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.
  (3) Coeficientul de uzura se stabileste in functie de gradul de intrebuintare, kilometri parcursi cu autovehiculul, precum si de vechimea in exploatare, exprimata in unitati de timp/ani, diferentiata pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor coeficientilor de uzura nr. 1 si 2, prevazute in anexa nr. 1.
  (4) Pentru stabilirea coeficientului de uzura a unui autovehicul sunt necesare:
  a) data introducerii in exploatare de nou a autovehiculului respectiv, mentionata in documentele de identificare a acestuia: carte de identitate, certificat de inmatriculare etc. sau, in lipsa, anul de fabricatie de pe placa de origine a autovehiculului;
  b) parcursul in kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui in exploatare de nou si pana la data producerii evenimentului asigurat.
  
  Art. 60
  (1) Pentru autovehiculele la care se cunosc datele mentionate la art. 59 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzura a autovehiculului avariat se cauta in tabelul coeficientilor de uzura linia corespunzatoare vechimii in exploatare, in ani, si coloana corespunzatoare starii de intretinere medie, la intersectia carora se va gasi coeficientul de uzura respectiv. Coeficientii de uzura sunt determinati pentru un parcurs mediu anual de 12.000 km.
  (2) In cazul in care exista diferente intre parcursul real si cel rezultat utilizandu-se media anuala, coeficientul corespunzator starii de intretinere medie se va corecta cu 0,5% pentru fiecare 1.000 km, fara a se putea depasi coeficientii corespunzatori starilor de intretinere buna sau satisfacatoare.
  (3) Corectia se face prin adunare, daca parcursul real este mai mare de 12.000 km/an, ori prin scadere, daca parcursul real este mai mic.
  
  Art. 61
  (1) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaste parcursul in km, realizat pana la data producerii evenimentului asigurat, sau acesta nu este in concordanta cu starea tehnica a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzura a autovehiculului avariat se stabileste in functie de vechimea in exploatare si de starea de intretinere a acestuia, prevazute in tabelele coeficientilor de uzura nr. 1 si 2 din anexa nr. 1.
  (2) Starea de intretinere a unui autovehicul se clasifica in: buna, medie si satisfacatoare.
  (3) Stabilirea starii de intretinere a autovehiculului se face potrivit starii acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:
  a) stare de intretinere buna - autovehiculul prezinta: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intacta, fara exfolieri sau urme aparente de rugina a tablei; tapiteria fara pete, urme de uzura prematura sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fara sa prezinte uzuri accentuate pe flancuri ca urmare a unui reglaj necorespunzator al directiei; motorul fara scurgeri de ulei pe partile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia;
  b) stare de intretinere medie - autovehiculul prezinta: deformari ale caroseriei, barelor de protectie sau capacelor de roti pana la 10 dm2 insumat pe intreaga suprafata exterioara; degradari ale vopselei in ceea ce priveste luciul, cu urme de rugina aparenta pe o suprafata totala pana la 10 dm2, cu exfolieri pe o suprafata totala pana la 1 cm2; pete pe tapiteria scaunelor;
  c) stare de intretinere satisfacatoare - autovehiculul prezinta: deformari ale caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti mai mari de 10 dm2 insumat pe intreaga suprafata exterioara: degradari ale vopselei, pierderea totala a luciului, cu exfolieri pe o suprafata totala mai mare de 1 cm2, cu urme pronuntate de rugina aparenta si zgarieturi; tapiteria deteriorata si murdara; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuari pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzator al directiei; motorul cu urme de ulei pe partile superioare si laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei, al chiulasei sau pe langa garniturile de etansare; joc mare la volanul directiei.
  (4) Cunoscandu-se data introducerii in exploatare de nou si starea sa de intretinere justificata tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzura a autovehiculului avariat se cauta in tabelul coeficientilor de uzura linia orizontala corespunzatoare vechimii in exploatare, in ani, a acestuia si se stabileste un coeficient de uzura cuprins intre cei corespunzatori starii de intretinere buna si satisfacatoare.
  
  Art. 62
  (1) Pentru autovehiculele care aveau executate inainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv inlocuiri ale partilor componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzura se face pe baza relatiei:
  Ur = U x K, in care:
  Ur = coeficientul de uzura recalculat al autovehiculului;
  U = coeficientul de uzura rezultat din tabelele coeficientilor de uzura, in baza datelor determinate potrivit art. 60;
  K = coeficientul de corectie a uzurii (A-a)/A,
  in care:
  A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;
  a = costul total al reparatiilor curente, inclusiv al inlocuirilor de parti componente sau de piese originale executate inainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente sau a unor defecte de fabricatie, pentru mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice corespunzatoare a autovehiculului, in baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora.
  (2) Nu se pot lua in calcul coeficienti de uzura (U) inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea in exploatare, parcursul realizat si starea de intretinere a autovehiculului avariat, prevazuti in tabelele coeficientilor de uzura nr. 1 si 2 cuprinse in anexa nr. 1.
  Stabilirea despagubirilor in cazul avarierii sau al distrugerii altor bunuri
  
  Art. 63
  (1) Despagubirile pentru cladiri, constructii sau alte bunuri se stabilesc pe baza preturilor existente pe piata la data producerii riscului asigurat, in limitele de despagubire stabilite potrivit art. 12.
  (2) In cazul in care persoanele pagubite prezinta documentatii tehnice: devize de reparatii sau alte evaluari, acestea pot fi luate in considerare la stabilirea despagubirii, dupa verificarea prealabila facuta de asigurator.
  Stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii sau al pieirii animalelor
  
  Art. 64
  (1) Despagubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii de pe piata locala a animalului respectiv la data producerii accidentului.
  (2) Pagubitul va prezenta actul justificativ din care sa rezulte ca este proprietarul animalului respectiv.
  
  
  Titlul III - Plata despagubirilor
  
  Art. 65
  (1) Dupa acceptarea ofertei de despagubire, persoana prejudiciata va preciza modalitatea de plata: in numerar sau prin ordin de plata, in contul bancar personal sau in contul bancar al unitatii de specialitate care a efectuat reparatia.
  (2) In cazul in care in drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asiguratorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratorul RCA efectueaza plata despagubirilor astfel:
  a) daca nu exista obiectiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita in cel mult 15 zile calendaristice de la data avizarii scrise, efectuata de asiguratorul subrogat in drepturile persoanei pagubite, insotita de documentele justificative. Avizarea de plata poate fi facuta la sediul social sau la oricare dintre unitatile teritoriale ale asiguratorului RCA care desfasoara activitati de constatare, de lichidare a daunelor auto si de efectuare a platilor de despagubiri. Actiunea in justitie impotriva asiguratorului RCA poate fi exercitata, in mod alternativ, la oricare dintre sediile asiguratorului, respectiv sediul social sau sucursala care a emis polita de asigurare RCA, ori sucursala care a lichidat dauna;
  b) daca exista obiectii intemeiate asupra sumelor solicitate, acestea se vor comunica asiguratorului CASCO in termenul prevazut la lit. a), urmand ca in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiunilor sa se efectueze plata.
  (3) In cazul neformularii obiectiilor in termen de 30 de zile, asiguratorul RCA nu mai poate emite obiectiuni, datoria devenind scadenta.
  (4) Daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenele prevazute la alin. (2) si (3) sau si le indeplineste defectuos, la suma solicitata pentru plata asiguratorului RCA se aplica o penalizare de 0,1%, calculata pentru fiecare zi de intarziere.
  
  Art. 66
  (1) Odata cu incasarea despagubirii, partea prejudiciata va mentiona in scris ca a fost integral despagubita pentru prejudiciile suferite si ca nu mai are nici o pretentie de la asiguratorul RCA si de la asigurat, in legatura cu prejudiciul respectiv, daca despagubirea platita nu depaseste limita de despagubire ce poate fi acordata de asigurator pentru prejudiciile cauzate in unul si acelasi accident de autovehicul, prevazuta in polita de asigurare RCA.
  (2) Declaratia de acceptare a despagubirii, prevazuta la alin. (1), va fi data de asiguratorul CASCO, in cazurile de regres.
  (3) In situatia efectuarii platii de catre asiguratorul RCA direct in contul bancar al persoanei prejudiciate, aceasta se considera a fi integral despagubita daca in termen de 30 de zile de la data intrarii sumei in contul sau bancar nu a notificat asiguratorului RCA eventualele obiectii referitoare la cuantumul despagubirii, daca plata efectuata contine elementele necesare identificarii acesteia de catre creditor.
  
  
  Titlul IV - Dispozitii finale
  
  Art. 67
  (1) In cazurile in care nu s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri fara a mai fi necesara incuviintarea asiguratului, in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva, irevocabila si investita cu formula executorie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentelor norme.
  (2) In cazul obligarii la prestatii banesti periodice, sumele stabilite in conditiile prevazute la alin. (1) se vor plati pana la reducerea sau incetarea starii de nevoie ori a incapacitatii de munca, tinandu-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA.
  
  Art. 68
  In cazul in care dupa plata despagubirilor pentru vatamari corporale, stabilite prin hotarare a organului de jurisdictie competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiasi accident, se vor stabili despagubiri, pe baza conventiei dintre parti, pentru cheltuielile prevazute la art. 51 pct. 2.
  
  Art. 69
  Conventia dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asiguratorii RCA are caracter total, neconditionat, definitiv si stinge toate pretentiile decurgand din prejudiciile care erau sau puteau fi cunoscute la data realizarii conventiei, pentru prejudiciile ce s-au acoperit pe aceasta cale, cu exceptia situatiei in care ulterior platii despagubirii pentru vatamari corporale starea persoanei lezate s-a agravat ori a intervenit decesul acesteia ca urmare a aceluiasi accident.
  
  Art. 70
  Asiguratorii RCA sunt obligati sa comunice asiguratilor conditiile privind aceasta asigurare, prevazute de prezentele norme.
  
  Art. 71
  Pentru respectarea intereselor asiguratilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, prin atributiile sale, analizeaza si rezolva eventualele reclamatii primite de la asigurati sau de la alte persoane fizice si juridice care apeleaza la serviciile societatilor din domeniul asigurarilor.
  
  Art. 72
  Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de catre societatile de asigurare se sanctioneaza in conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.
  
  Art. 73
  Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5a), 5b) si 6*) fac parte integranta din prezentele norme.
  
  
  --------------------------
  
  Anexele nu sunt prezente in acest material. Pentru consultarea lor, va recomandam Serviciul Indaco LegeNet
  
  --------------------------