Parlamentul României

Lege nr. 33 din 16/01/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 28 din 16/01/2007

privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro

---

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

   Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

   (2) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.

   (3) Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

   Art. 2. - În sensul prezentei legi, prin statul membru de origine se înţelege statul a cărui cetăţenie o are cetăţeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România.

   Art. 3. - Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 şi 24 din Actul privind condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

   Art. 4. - (1) Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente.

   (2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României se constituie într-o singură circumscripţie electorală.

   Art. 5. - (1) Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

   (2) Prin alegător resortisant se înţelege orice cetăţean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

   (3) Prin persoană eligibilă comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

   (4) În condiţiile prezentei legi, prin zi de referinţă se înţelege ziua organizării alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

   (5) Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

   (6) Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

   (7) Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.

   (8) Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplică şi cetăţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi au drept de vot.

   (9) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor prezentei legi.

   (10) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât şi alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.

   Art. 6. - (1) Cetăţenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.

   (2) Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetăţeni sunt, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.

   Art. 7. - (1) Fără a aduce atingere incompatibilităţilor prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcţiile prevăzute la art. 81 şi 82 din cartea I, titlul IV, cap. III secţiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu funcţii echivalente din statele membre ale Uniunii Europene.

   (2) În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcţii.

   (3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcţia de parlamentar european.

   Art. 8. - (1) Ziua de referinţă se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de către Guvern, prin hotărâre, cu cel puţin 90 de zile înainte.

   (2) Ziua de referinţă este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.

   CAPITOLUL II
Exercitarea dreptului de vot şi de a fi ales ca membru
din România în Parlamentul European

   Art. 9. - (1) Listele electorale sunt permanente şi speciale.

   (2) Alegătorii resortisanţi sunt înscrişi în listele electorale permanente. Dispoziţiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, privind listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător.

   (3) Alegătorii comunitari care, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt înscrişi, la cerere, de către primarul unităţii administrativ-teritoriale în care au reşedinţa sau domiciliul, într-o listă electorală specială.

   (4) Cererea prevăzută la alin. (3) se depune cu cel puţin 60 de zile înaintea alegerilor însoţită de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atestă identitatea, precum şi de o declaraţie oficială, pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele precizări:

   a) cetăţenia şi adresa la care solicitantul locuieşte pe teritoriul României;

   b) localitatea sau circumscripţia electorală, după caz, din statul membru de origine, pe ale cărei liste electorale acesta este înscris;

   c) menţiunea că îşi exercită dreptul de vot numai în România;

   d) menţiunea că nu este lipsit, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de vot în statul membru de origine.

   (5) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii prevăzute la alin. (3), primarul unităţii administrativ-teritoriale respective înaintează cererea, însoţită de declaraţia pe propria răspundere, Autorităţii Electorale Permanente.

   (6) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii prevăzute la alin. (3), Autoritatea Electorală Permanentă hotărăşte asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege de către alegătorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din România în Parlamentul European.

   (7) În cazul în care alegătorul comunitar îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Autoritatea Electorală Permanentă comunică primarului unităţii administrativ-teritoriale hotărârea sa pentru înscrierea solicitantului în listele electorale speciale prevăzute la alin. (3). Comunicarea este însoţită de o dovadă pe baza căreia solicitantul îşi poate exercita dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, la orice secţie de votare organizată pentru aceste alegeri.

   (8) Autoritatea Electorală Permanentă informează instituţiile cu responsabilităţi similare din statul membru al Uniunii Europene al cărui cetăţean este că acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

   (9) Primarul respinge cererea de înscriere în listele electorale speciale în baza răspunsului negativ al Autorităţii Electorale Permanente în cazul în care, în urma verificărilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constată neîndeplinirea cerinţelor prevăzute la alin. (4) lit. d). Soluţia dată de primar poate fi contestată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

   (10) Alegătorii comunitari care nu mai îndeplinesc cerinţele prezentei legi se radiază din listele electorale speciale de către primarul localităţii pe raza căreia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în baza comunicării scrise din partea Autorităţii Electorale Permanente.

   (11) Alegătorii comunitari care solicită radierea din listele electorale speciale depun o cerere la primarul unităţii administrativ-teritoriale în care îşi au reşedinţa sau domiciliul. În termen de 10 zile, primarul este obligat să înştiinţeze Autoritatea Electorală Permanentă despre radierea efectuată.

   (12) Denumirea, forma, conţinutul, modul de eliberare şi de utilizare a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi cheltuielile de tipărire şi distribuire a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu avizul consultativ al Autorităţii Electorale Permanente.

   (13) Alegătorii comunitari au dreptul să verifice dacă au fost înscrişi în listele electorale speciale, prevederile Legii nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare, privind întâmpinările şi punerea la dispoziţie a listelor electorale aplicându-se în mod corespunzător.

   (14) Copiile listelor electorale permanente şi ale listelor electorale speciale se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de ziua de referinţă.

   Art. 10. - (1) Pentru a-şi exercita dreptul de a fi ales ca membru din România în Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, unei alianţe politice, alianţe electorale ori ca independent, o persoană eligibilă comunitar este obligată ca, pe lângă actele necesare candidaţilor care sunt cetăţeni români, să prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care să ateste identitatea, precum şi o declaraţie oficială pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele precizări:

   a) cetăţenia şi adresa la care solicitantul locuieşte pe teritoriul României;

   b) localitatea sau circumscripţia electorală, după caz, în statul membru de origine, pe ale cărei liste electorale este înscris;

   c) menţiunea că nu candidează pentru obţinerea unui mandat de parlamentar european în alt stat membru al Uniunii Europene.

   (2) Persoanele eligibile comunitar, care candidează în cadrul alegerii membrilor din România în Parlamentul European, trebuie să prezinte, odată cu propunerea de candidatură, un certificat în traducere oficială, eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui cetăţean este, care să ateste că nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales în acel stat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

   (3) Biroul Electoral Central respinge prin hotărâre, în 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt însoţite de certificatul prevăzut la alin. (2).

   (4) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central înaintează către Autoritatea Electorală Permanentă o copie a propunerii de candidatură însoţită de o copie a declaraţiei pe propria răspundere, în vederea informării statului membru de origine asupra intenţiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European.

   Art. 11. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă verifică, prin schimbul de informaţii cu instituţii din statele membre ale Uniunii Europene care au responsabilităţi similare, următoarele:

   a) autenticitatea menţiunilor înscrise în declaraţiile persoanelor care doresc să îşi exercite dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European;

   b) la solicitarea Biroului Electoral Central, autenticitatea menţiunilor înscrise în declaraţiile persoanelor care candidează pentru obţinerea unui mandat de membru din România în Parlamentul European.

   (2) Autoritatea Electorală Permanentă face schimb de informaţii cu instituţiile din statele membre ale Uniunii Europene care au responsabilităţi similare, cu scopul de a se asigura că cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate, respectiv alegătorii comunitari, nu votează de mai multe ori şi că aceştia nu candidează în mai mult de un stat membru al Uniunii Europene.

   (3) La solicitarea instituţiei cu responsabilităţi similare din alt stat membru al Uniunii Europene, Autoritatea Electorală Permanentă furnizează acesteia informaţiile necesare pentru a stabili dacă cetăţeanul român care şi-a exprimat intenţia de a vota în alt stat membru al Uniunii Europene a fost sau nu lipsit de dreptul de vot în România ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive.

   (4) În cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de faptul că un cetăţean român, care are reşedinţa sau domiciliul în alt stat membru al Uniunii Europene, este înscris pe lista electorală în vederea exercitării dreptului de vot în acel stat, aceasta face verificările necesare şi înştiinţează primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, după caz, ori autoritatea competentă din acel stat, pentru ca cetăţeanul respectiv să îşi exercite dreptul de vot o singură dată, în cadrul aceloraşi alegeri.

   (5) În cazul în care Autoritatea Electorală Permanentă este informată de faptul că un cetăţean român, care are reşedinţa sau domiciliul în alt stat membru al Uniunii Europene, şi-a înregistrat candidatura pentru obţinerea unui mandat de parlamentar european în acel stat, aceasta face verificările necesare şi înştiinţează Biroul Electoral Central pentru ca cetăţeanul respectiv să nu îşi înregistreze propunerea de candidatură decât o singură dată în cadrul aceloraşi alegeri.

   (6) Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu avizul consultativ al Autorităţii Electorale Permanente.

   Art. 12. - (1) Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun şi se înregistrează la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referinţă.

   (2) Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

   (3) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi cu maximum 10 mai mare decât numărul mandatelor repartizate României în Parlamentul European.

   (4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de alegători care susţin candidatura partidului politic, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau alianţei electorale respective pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Modelul listei se aprobă prin hotărâre a Guvernului odată cu aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă, potrivit art. 8.

   (5) Fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală care participă la alegerile pentru Parlamentul European, în condiţiile prezentei legi, poate depune numai o singură listă de candidaţi, la nivel naţional.

   (6) Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacă este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători.

   (7) Nu se pot depune liste de candidaţi independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale.

   (8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

   (9) Nerespectarea condiţiei prevăzute la alin. (2) atrage nulitatea listei de candidaţi. Nulitatea se constată prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

   Art. 13. - (1) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale birourilor electorale de sector, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.

   (2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile.

   (3) Contestaţiile alegătorilor resortisanţi, ale alegătorilor comunitari, partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluţionează de Tribunalul Bucureşti în cel mult două zile de la primirea contestaţiei.

   (4) Împotriva hotărârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Recursul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

   (5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2)-(4), Biroul Electoral Central constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor şi comunică birourilor electorale listele de candidaturi şi candidaturile independente definitive înregistrate, în ordinea rezultată din aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

   CAPITOLUL III
Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

   Art. 14. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central.

   (2) Biroul Electoral Central funcţionează la nivelul circumscripţiei electorale naţionale şi foloseşte, ca aparat de lucru, personal de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică.

   (3) La nivelul judeţelor, al municipiului Bucureşti, al sectoarelor acestuia şi al secţiilor de votare se constituie şi funcţionează birouri electorale.

   (4) Birourilor electorale organizate la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti li se aplică, în mod corespunzător, prevederile privind birourile electorale de circumscripţie cuprinse în Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 15. - Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

   a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

   b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizează secţii de votare, de regulă, în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.

   Art. 16. - (1) Se pot organiza secţii de votare pe lângă unităţile militare, precum şi în spitale, maternităţi, sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asistenţă şi recuperare a persoanelor adulte cu handicap şi cămine de bătrâni, în care se află cel puţin 25 de cetăţeni cu drept de vot.

   (2) Pentru studenţii de la cursurile de zi şi elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile, se organizează câte o secţie de votare pe lângă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 250-1.000 de alegători.

   (3) La secţiile de votare organizate pe lângă unităţile militare votează numai militarii acestor unităţi, iar la cele pentru studenţi şi elevi, numai studenţii şi elevii din unităţile de învăţământ arondate.

   Art. 17. - (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai reprezentanţei diplomatice şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţară sau din străinătate, aflaţi în ţările respective în ziua de referinţă. Secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României aparţin de Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti.

   (2) Secţiile de votare prevăzute la alin. (1) se organizează atât în localitatea în care îşi are sediul misiunea diplomatică sau oficiul consular, cât şi în alte localităţi, cu acordul guvernului din ţara respectivă.

   (3) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) şi (2) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.

   (4) Pe navele sub pavilion românesc aflate în navigaţie în ziua de referinţă, precum şi pe platformele marine se organizează secţii de votare. Secţiile de votare astfel organizate aparţin de biroul electoral judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, al locului în care acestea sunt înregistrate.

   (5) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi pot desemna câte un reprezentant la secţiile de votare organizate conform prevederilor alin. (1), (2) şi (4), participarea acestora făcându-se pe cheltuiala celor care i-au desemnat.

   Art. 18. - (1) Stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune se fac după rămânerea definitivă a candidaturilor.

   (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) sunt realizate de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi reprezentanţii partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale care au depus listă de candidaţi la alegeri, având în vedere ponderea candidaturilor fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice, alianţe electorale, precum şi candidaturile independente, în numărul total al candidaturilor definitive.

   (3) În cazul în care mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au depus acelaşi număr de candidaturi, accesul acestora la serviciile publice de radio şi de televiziune se face în mod egal.

   Art. 19. - Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin grija prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 15 zile înainte de ziua de referinţă.

   Art. 20. - (1) Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.

   (2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

   Art. 21. - (1) Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 20, de către Biroul Electoral Central, după cum urmează:

   a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate;

   b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate în condiţiile prevăzute la lit. a) prin metoda d'Hondt. Metoda d'Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor;

   c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidaţi independenţi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi a prevederilor art. 20 alin. (1).

   (2) Procesul-verbal, întocmit potrivit legii, se semnează de către preşedinte sau de locţiitorul acestuia şi de ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central, în prezenţa cărora a fost întocmit. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu afectează valabilitatea procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.

   (3) Biroul Electoral Central înmânează candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.

   (4) Modelul procesului-verbal şi al certificatului constatator al alegerii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu avizul consultativ al Autorităţii Electorale Permanente.

   Art. 22. - (1) La data publicării rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Biroul Electoral Central şi celelalte birouri electorale îşi încetează activitatea.

   (2) Înainte de încetarea activităţii, actele şi materialele Biroului Electoral Central, rezultate din procesul electoral, sunt înaintate, spre valorificare şi arhivare, Autorităţii Electorale Permanente.

   CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 23. - (1) Dispoziţiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile referitoare la utilizarea cărţilor de alegător se aplică începând cu scrutinul din anul 2009 pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

   (2) Dispoziţiile Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale se aplică în mod corespunzător.

   (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) situaţiile în care normele comunitare în materie sunt direct aplicabile.

   (4) În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă sau, după caz, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri şi instrucţiuni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   (5) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu autorităţile publice competente îndeplinesc formalităţile necesare acceptării membrilor din România în Parlamentul European.

   Art. 24. - (1) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscrişi.

   (2) În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în scris, că aparţin acestora.

   (3) Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei.

   Art. 25. - În caz de vacanţă a mandatului unui membru din România în Parlamentul European, aparţinând unui partid politic, unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are candidaţi pe listă, precum şi în cazul unui candidat ales pe lista unui partid politic care a fost radiat sau în caz de vacanţă a mandatului unui membru din România în Parlamentul European, candidat independent, mandatul pentru locul devenit vacant este atribuit următorului înscris pe lista de candidaţi a partidului politic, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

   Art. 26. - (1) Primele alegeri pentru Parlamentul European se organizează şi se desfăşoară până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2007.

   (2) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (3), mandatul membrilor din România în Parlamentul European, atribuit în baza primelor alegeri organizate, încetează la încheierea legislaturii 2004-2009 a Parlamentului European.

   Art. 27. - La primele alegeri pentru Parlamentul European organizate în România, în scopul exercitării dreptului de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot şi de a fi aleşi în alegerile pentru Parlamentul European organizate în 2004.

   Art. 28. - Biroul Electoral Central confirmă rezultatele sufragiului şi asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

*

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 93/109/CE din 6 decembrie 1993 care stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului de vot şi de a candida în alegerile pentru Parlamentul European de către cetăţenii Uniunii Europene care locuiesc într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 329 din 30 decembrie 1993, şi Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 278 din 8 octombrie 1976, cu modificările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR  PREŞEDINTELE SENATULUI

  

  
 
 
 
 BOGDAN OLTEANU NICOLAE VĂCĂROIU

  

  
 
 
 
 

Bucureşti, 16 ianuarie 2007.

Nr. 33.